Micul fluture- păun de noapte

Micul fluture-păun de noapte este unul dintre cei mai frumoşi fluturi de noapte din Europa...

Masculul este uşor de recunoscut, în special primăvara, când zboară ziua întreagă deasupra pajiştilor şi mlaştinilor.

Micul fluture-păun de noapte poate fi uşor recunoscut după cei patru „ochi” de pe aripi, ce au menirea de a induce în eroare atacatorul. Numai „ochii” de pe aripile anterioare pot fi văzuţi permanent.

Mod de viaţă

Este foarte răspândit pe majoritatea teritoriului Europei şi Asiei, din Marea Britanie până în Orientul îndepărtat. Poate supravieţui în habitate diverse. Masculii diferă faţă de femele prin dimensiuni, colorit şi comportament. Femela de dimensiuni mai mari şi culoare cenuşie nu zboară prea bine, este activă noaptea, iar ziua se ascunde printre crengile copacilor. Masculul de culoare portocalie este un bun zburător, activ ziua.

Stadiile dezvoltării

Micul fluture-păun de noapte poate fi întâlnit între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii iunie. Masculul ce este un bun zburător, îşi găseşte de regulă repede parteneră. Pentru a capta feromonii emanaţi de femelă îşi foloseşte antenele lungi. La scurt timp după împerechere femela caută plantele corespunzătoare depunerii ouălor. îşi depune ouăle cu aspect asemănător macului noaptea, în grămăjoare de câte 20.

Omizile ies după câteva zile şi consumă o cantitate uriaşă de vegetaţie. Omizile rămase în viaţă se dezvoltă în patru etape, fiecare corespunzând unei năpârliri. După dezvoltarea completă, fiecare omidă îşi croieşte un cocon brun, cu formă de pară, din fire de mătase. în interiorul coconului omida se transformă în larvă brun-violacee.

In corpul larvej au loc schimbări intense. în stadiul următor organele se lichefiază treptat, iar larva va avea doar o cavitate plină cu lichid, din care ulterior se va dezvolta treptat corpul fluturelui adult. De regulă acest proces durează o singură iarnă, dar uneori poate dura doi sau mai mulţi ani până apare fluturele complet dezvoltat. Când coconul se desface, fluturele iese printr-o deschidere specială a acestuia, se suie pe tulpina unei plante, iar acolo îşi dezmorţeşte aripile şifonate. Seria transformărilor de la stadiul de omidă la cel de fluture este numită metamorfoză.

Alimentaţie şi mod de hrănire

Micul fluture-păun de noapte are grijă de omizi prin depunerea ouălor pe tulpinile plantelor ce-i alcătuiesc hrana. Pe teritoriile plane acestea sunt de regulă porumbarul şi răchitanul. In regiunile mai înalte fluturele adult preferă iarba neagră, mesteacănul şi salcia. Cu ajutorul aparatului bucal puternic omizile pot să mărunţească frunzele plantelor. Consumă din ce în ce mai mult, până când ating grosimea unui deget. Trebuie să depoziteze suficientă energie pentru a se putea transforma din omizi în fluturi apţi de reproducere, deoarece fluturii adulţi nu se hrănesc.

Caracteristici specifice Aripile: 2 perechi Deschiderea aripilor: 50-60 mm Culoarea de bază: femela cenuşie, masculul brun-portocaliu Aparatul bucal: adulţii nu au, larvele prezintă câte o pereche de apendici de mestecat Stadii de dezvoltare Ouăle: depuse în grămăjoare mici Durata dezvoltării: a larvei 4-6 săptămâni, depăşirea stadiului larvar: 8 luni-3 ani Mod de viaţă Comportament: masculii zboară ziua, femelele noaptea Hrana: larvele consumă frunzele diferitelor plante, adulţii nu se hrănesc Durata vieţii: 3-4 săptămâni ca insecte dezvoltate, în total însă aproximativ 3 ani Specii înrudite Marele fluture-păun de noapte

#nature